Lăcașuri de cult
Mănăstirea Arnota
Sfânta Mănăstire Arnota este o podoabă arhitecturală și de sihăstrie
care
împodobește zona de nord a Olteniei. Se află nu departe de Muntele Buila, la 56 km de Râmnicu
Vâlcea, spre Târgu Jiu, în județul Vâlcea.
În vatra călugărească a Sfintei Mănăstiri Arnota se ajunge din localitatea Costești, trecând pe
lângă Sfânta Mănăstire Bistrița și urcând spre cariera de calcar din Costești, până la altitudinea
de 840 m.
Legenda întemeierii Sfintei Mănăstiri Arnota spune că Matei Basarab, mai înainte de a ajunge domn al
țării, pe când era urmărit de turci, în urma unei bătălii pierdute, s-a retras în pădurile din zona
actualei mănăstiri, împreună cu câțiva oșteni. În semn de recunoștință față de Dumnezeu, care l-a
scăpat de la moarte, între anii 1633-1634, pe locul în care s-a ascuns, domnitorul Matei Basarab
(1632-1654) a zidit un locaș sihăstresc de închinăciune. El a ctitorit apoi în jurul bisericii
chilii pentru călugări și o clopotniță, încadrată de alte clădiri.
Lăcașuri de cult
Mănăstirea Bistrița
Ctitorie a boierilor Craiovești (Barbu, Banul Craiovei și frații săi
Pârvu vornicul, Danciu armașul și Radu postelnicul), a fost zidită între anii 1492–1494. Ea se află
în satul Bistrița aparținând de comuna Costești din județul Vâlcea, pe valea râului cu același
nume.
Prima atestare documentară a Mănăstirii Bistrița este un act din 16 martie 1494 al lui Vlad
Călugărul.
Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509. Un document al vremii
specifică faptul că Mihnea Vodă, care lupta împotriva Craioveștilor, "și mănăstirea lor, carea o
făcuse ei pre râul Bistriții din temelie o au risipit".
Marele ban Barbu Craiovescu al Olteniei a adus de la Constantinopol cea mai de preț comoară a
lăcașului, moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul. Trupul sfântului nu a putrezit niciodată și s-a
dovedit purtător de mari daruri: vindecă bolile trupești și sufletești, aduc ploaia pe timp de
secetă, lucru ce face ca lăcașul să fie asaltat de numeroși pelerini. Legenda spune că moaștele
sfântului au fost cumpărate de Barbu Craiovescu de la un turc cu aur. Turcul bănuia că va lua o sumă
importantă echivalentă cu greutatea moaștelor. Însă dragostea banului față de moaște are alt
deznodământ: așezate pe un taler, într-adevăr cântăresc greu, dar când banul Craiovescu pune
galbenii talerul se echilibrează la o sumă mică. Acest lucru face ca turcul să exclame: „Vezi, vezi,
cum creștin la creștin trage”. Se mai spune că la 1763 când epidemia de ciumă cuprinsese
Bucureștiul, este adusă racla cu moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul în fața Mitropoliei, iar în
urma rugăciunilor ținute ciuma a început să dea înapoi dispărând definitiv. În anul 1656 Constantin
Voievod, donează o raclă de argint în care să fie așezate sfintele moaște.
Biserica Secături
Este una dintre minunatele biserici din județul Vălcea, renumită în primul rând pentru frescele acesteia care îi reprezintă pe filosofi și pe sibile, înfățișate pe pereții exteriori.
Află mai multe
Biserica 44 de Izvoare
Biserica 44 de Izvoare este situată în satul Pietreni, la extremitatea nord-vestică a acestuia, și la poalele Munților Buila-Vanturarita, fiind înconjurată de codrii seculari și livezi de pruni și meri.
Află mai multe
Biserica de lemn din Grămești
Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este datată de o inscripție din anul 7173, era bizantină, adică anii 1664 de la nașterea lui Christos.
Află mai multe
Obiectiv turistic
Parcul Național Buila-Vânturarița
Parcul Național Buila-Vânturarița este o arie protejată de interes
național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată
în Subcarpații Getici, pe teritoriul administrativ al județului
Vâlcea. În arealul parcului național se află și Mănăstirea Pătrunsa,
cu biserica veche (monument istoric) având hramul „Cuvioasa
Parascheva". Aria naturală se află în partea vestică a județului
Vâlcea (aproape de limita teritorială cu județul Gorj), în sudul
Munților Căpățânii, pe teritoriul localităților Costești, Bărbătești
și Băile Olănești.
În arealul parcului au fost identificate 18 tipuri de habitate
comunitare: Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de fag de tip
Asperulo-Fagetum, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri
medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion, Păduri din
Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri
acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea),
Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium, Tufărișuri
alpine și boreale, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile
de la nivelul câmpiilor ...
Cheile Costeştiului
Cheile Costeşti sau Cheile Pietrenilor sunt situate în apropierea comunei Costeşti din judeţul Vâlcea, în cadrul Parcului Naţional Buila-Vânturariţa din Munţii Căpăţânii.
Află mai multe
Muzeul Trovanților
Muzeul Trovanților este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN, situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești.
Află mai multe
Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul (Liliecilor)
Peștera Liliecilor de la Mănăstirea Bistrița, Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul, se află la capătul nordic al satului Bistrița din comuna Costești, județul Vâlcea.
Află mai multe
Muzeul de artă „Gheorghe D. Anghel”
Muzeul de artă „Gheorghe D. Anghel” donație a muzeografului Alexandru Balintescu, funcționează în cadrul Căminului Cultural Constantin Popian, adăpostește colecții de sculptură și pictură modernă.
Află mai multe
Cheile Bistriței, Podul Reginei Maria, Crucile din Piatră și Peștera Urșilor
Cheile Bistriței (unul dintre cele mai frumoase defilee din România) – se remarcă prin frumusețea reliefului, cu pereți înalți, stânci, peșteri, cascade etc.
Află mai multe
Moara cu joagăr din cătunul Ciorobești
Ansamblul se compune din două unități moara și joagărul, acționate în comun printr-o mică turbină hidraulică.
Află mai multe
Stabilimentul Băilor Costești
Stabilimentul Băilor se află la cca 350 m de centrul civic al comunei Costești, județul Vâlcea, pe partea dreapta a drumului Costești-Pietreni, pe o platformă situată între drum și râul Costești.
Află mai multe
Trasee turistice
Turul Costeștilor-comună prin frumusețea sa poate constitui un traseu propriu-zis.
Află mai multe
